21 Dec 2009 |
|
| As vrea sã fiu ce azi n-am fost În ziua mea pierdutã: Întelegînd al vietii rost, As vrea sã fiu strãjer în post, Si chiar plãtind al jertfei cost, Eu sã rãmîn în luptã. As vrea sã fiu ce n-am fost ieri Si nicicînd înainte: Prin lumea plinã de plãceri, Sã fiu asa cum Tu îmi ceri: Sã nu m-abat spre nicãieri Din drumul vietii sfinte. As vrea sã fiu ce altii nu-s Si nici nu vor sã fie: Mergînd prin viatã spre apus, Sã nu mã las de valuri dus, Si sã mã `nalt mereu mai sus, Din timp spre vesnicie. Aproape-as vrea sã fiu oricînd De cei ce trec prin lume Sub greul crucii suspinînd, Dar si de cei cãzuti din rînd, Rãmasi în urmã, sîngerînd, Rãniti fãrã de nume. As vrea sã fiu un simplu glas Care sã strige-ntruna, Cã din al mîntuirii ceas Secunde doar au mai rãmas. Iar cei de azi nu vin pe vas, Se pierd pe totdeauna. As vrea sã fiu acel argat La care El sã-i spunã Cînd Se va-ntoarce ca Impãrat, Privind la tot ce am lucrat Cu-acei talanti ce mi-i i-a dat: „O, bine, slugã bunã!“ Si as mai vrea sã fiu ceva: O razã lucitoare! Si strãlucind în lumea rea, Sã duc luminã undeva, Sã încãlzesc pe cineva, Si sã mã-ntorc în soare.
|
...
.jpg)
